Piața imobiliară din România a cunoscut schimbări semnificative în ultimul an, afectând atât sectorul rezidențial, cât și cel comercial. Pe măsură ce cererea crește, stimulată de factori economici și schimbări în preferințele consumatorilor, dezvoltatorii se confruntă cu provocări financiare care ar putea remodela peisajul industrial.
Citiți mai multe despre asta în articolul din Profit.ro:
Dinamica imobiliară rezidențială
Piața imobiliară rezidențială din România a înregistrat o scădere semnificativă a proprietăților disponibile în ultimul an. La nivel național, oferta locuințelor a scăzut cu aproape 30%, afectând atât cumpărătorii, cât și chiriașii. Cererea ridicată, împreună cu o ofertă limitată, a determinat proprietarii să capitalizeze oportunitatea prin majorarea prețurilor de închiriere. În cele șase piețe rezidențiale majore ale țării, valorile chiriilor au crescut cu peste 15%, ajungând la o medie de 500 de euro pe lună. În ciuda unor creșteri ușoare ale prețurilor de vânzare, prețul mediu de vânzare al proprietăților rezidențiale este de 1.465 de euro pe metru pătrat, reflectând o creștere anuală modestă de 1,5%.
Performanța pieței și perspectivele viitoare
În ciuda condițiilor dificile ce includ inflația, dobânzile ridicate și instabilitatea economică, piața rezidențială s-a descurcat mai bine decat se putea preconiza în primele trei trimestre ale anului. Reducerea ofertei a jucat un rol crucial în menținerea stabilității prețurilor, echilibrând ecuația cererii și ofertei. Privind spre 2024, o creștere anticipată a cererii ar putea duce la noi creșteri de preț, cu excepția unor dezechilibre macroeconomice majore.
Creșterea interesului și disparitățile de prețuri
Interesul pentru achiziția și închirierea proprietăților rezidențiale a crescut, cu aproximativ 154.700 de potențiali cumpărători și 110.800 de potențiali chiriași căutând chirii sau proprietății de achiziționat în trimestrul al III-lea din 2023. Cluj-Napoca și București se evidențiază cu unele dintre cele mai mari chirii lunare, ajungând la o medie de 350 de euro pentru o garsonieră și 700 de euro pentru un apartament cu trei camere. Cu toate acestea, creșterile prețurilor de vânzare au fost relativ modeste, înregistrând o creștere anuală de 1,5%. Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș, cu un preț mediu de vânzare de 2.500 de euro pe metru pătrat.
Provocări pe piața imobiliară
Un recent studiu realizat de firma de consultanță Frames relevă faptul că peste 70% dintre dezvoltatorii imobiliari din România se confruntă cu un risc semnificativ de insolvență. Provocările provin din scăderea vânzărilor de proprietăți, creșterea taxelor și dependența financiară de dinamica pieței. Dezvoltatorii cu capacitate financiară redusă, dependenți de fluxul de numerar, se află în fața unor schimbări financiare precum creșterea taxelor, majorarea costurilor operaționale și scăderea cererii de locuințe.
Variații regionale și presiuni financiare
Studiul identifică faptul că majoritatea dezvoltatorilor aflați în pericol se concentrează în microîntreprinderi, doar 90 fiind clasificate drept companii mari cu putere financiară semnificativă. Bucureștiul conduce în numărul de dezvoltatori cu risc mare de insolvență, urmat de Cluj, Timiș și Constanța. Aceste presiuni financiare sunt evidente și în datoria totală a industriei, care a atins 86,2 miliarde de lei la sfârșitul anului anterior.
Sectorul imobiliar este supus și unei prognoze care prevede o scădere de 8,5% a volumului construcțiilor rezidențiale în 2023, conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză. Creșterea TVA pentru proprietățile noi de la 5% la 19% pentru cele care depășesc 120.000 de euro, începând cu 1 ianuarie 2024, accentuează problemele industriei, inclusiv creșterea prețurilor la materialele de construcție și la utilități.
Peisajul imobiliar românesc experimentează o narațiune duală, cu o cerere în creștere în sectorul rezidențial și provocări financiare pentru dezvoltatori. În timp ce piața rezidențială prosperă datorită dezechilibrului dintre cerere și ofertă, sectorul comercial se confruntă cu iminența riscului de insolvență pentru o majoritate semnificativă de dezvoltatori. Pe măsură ce navigăm prin aceste condiții de piață dinamice, viitorul industriei ar putea cunoaște o transformare, cu companiile mai mari supraviețuind, iar investitorii mai mici căutând posibile linii de salvare pentru a face față furtunii.